Vreme de sute de ani, Bicazul a fost doar un pitoresc, dar sărac sat de munte. Soarta așezării s-a schimbat după ce pe tronul României a fost adus Carol I. Bicazul a fost inclus în Domeniile Coroanei și s-a transformat într-o localitate excelent administrată, care a a înflorit și care s-a transformat într-o cochetă stațiune de munte.
Bicazul și Familia Regală a României
În Bicaz veneau destul de des membrii Familiei Regale a României, care locuiau în casa administratorului domeniului, azi Primăria Bicaz. În Bicaz își găsea refugiul Regina Maria în anii Primului Război Mondial, după ce Parlamentul, Guvernul, Armata și Familia Regală s-au retras în Iași, oraș transformat în capitala de război a României. Administratorul Domeniilor Coroanei, Ioan Kalinderu, a construit un teatru, transformat azi în muzeu.
Ideea amenajării unui lac de acumulare a fost lansată în anul 1908, de către inginerul Dimitrie Leonida, absolvent al Școlii Politehnice din Berlin-Charlottenburg. Familia Regală a aprobat proiectul, care, însă, a fost amânat din cauza Primului Război Mondial. A fost amânat din nou din cauza morții Regelui Ferdinand I și apoi a Marii Crize Economice din perioada 1929 – 1933.
Cei care aveau să repună pe tapet ideea construirii unui baraj au fost comuniștii. Ei au folosit munca de sclavi a aproximativ 12.000 de deținuți politici. Lucrările au început în anul 1950. Au fost strămutate 22 de sate. Două cimitire au fost strămutate de-a lungul unei căi care a primit numele de Drumul Morților. Barajul de beton a atins înălțimea de 127 de metri, o lungime a coronamentului de 435 de metri și o lățime a bazei de 119 metri.
Citește întregul articol pe RFI.ro.
Citește și alte Pagini de istorie AICI.
[…] Pagina de istorie: Barajul de la Bicaz, de la visul Reginei Maria, la construcția ridicată de com… […]